Regele meu de lacrimă și zâmbet,
închis în disperarea unui cântec -
păreri de rău în noi și peste noi,
porți chip de vânt, port chipul unei ploi.
Regele meu de apă și de foc,
ne-a mai rămas o brumă de noroc -
eu la un capăt, tu la celălalt
și între noi un dor stingher și-nalt.
Regele meu de umbră și lumină,
un țipăt sunt, din frunze-n rădăcină.
Îți stă în dreapta o regină albă,
destinul tău i s-a topit în palmă.
Regele meu de viață și de moarte,
tristeți și fericiri cine le-mparte?
Și doar atât, când cade câte-o stea,
fă-mă să cred că sunt regina ta!
9 comentarii:
Cad peste noi zapezi insingurate
si astazi ceri mai mult decat se poate,
destinu-i neschimbat, caci prin povesti
mereu regina iernii-ai fost si esti...
@ Mircea,
Iluzia e doar un vis pierdut,
cer dreptul de-a visa, nimic mai mult!
Regina iernii...cine o-nțelege,
pierdută-n frigul alb și fără rege?
Regina mea de alb înconjurată
Te-am rătăcit prin vis, odată
Mi-erai tulpină înspre soare
Regina mea, vis şi culoare...
te sărută Anna
@ anna mea,
dintr-un regat de viscol și ninsoare
trimit, regina mea, o-mbrățișare
așa, cum o știam doar eu
de când mi-erai în toate curcubeu
și înșirai cuvintele ca-n salbă -
regina mea de-ndepărtare albă...
Doar dreptul de-a visa ne mai ramane,
cu vise razvratite si batrane,
chiar fara rege tu ramai deplina
regina intrupata din lumina !
@ Mircea,
regi și regine... știu și ei că sunt
o biată plămădeală de pământ
și de lumină care-i întregește -
făpturi fragile prinse ca-ntr-un clește
în propriul destin și nu-i scăpare
decât păstrându-și dreptul la visare.
Regina mea, prin ierni ne-nduratoare
Supusii tai mai cauta salvare
Privind spre tine ca spre-o dimineata
Asteapta sa le dai un tel in viata.
Regina mea, in traiu-mi omenesc
Eu stiu de multe ori c-am sa gresesc,
Cand toti se vor grabi sa ma doboare
La tine va fi ultima salvare.
Regina mea, tu sa ma-nchizi indata
In turnul `nalt si usa ferecata
De lumea rea ma va pazi mai bine,
Dar mai ales ma va pazi de mine.
Regina mea, tu cheia o arunca
Departe-n zari in marea cea adanca,
Nicicand de-acolo sa nu pot scapa
Si sa ramai pe veci regina mea.
@ Mircea,
În turnul 'nalt, cu ușa ferecată,
n-m încuiat pe nimeni, niciodată.
De ce te-aș încuia tocmai pe tine?
Reginele cu inimă-s puține.
Supușii, nesupușii nu au preț,
nu am să fac cu viața lor comerț
și dragostea deloc nu-i închisoare,
dreptul la ea îl are fiecare.
Și-i liber fiecare să-și aleagă
regina de o zi, de-o viață-ntreagă...
Doar că e trist și poate prea târziu
regina LUI de suflet să-i mai fiu!
In turnul `nalt de vrei sa-mi fie bine,
sa ma salvezi intai si-ntai de mine,
ma-nchide...si apoi sa nu fii trista
scapare in iubire mai exista.
Ca un supus ca-ti cere indurare
Sa faci ce-i drept, chiar daca asta doare,
din lume ma alunga, nu spre rau,
ci fa-mi un loc umil in visul tau.
De rege-alaturi sa ramai mereu,
sa-ti fie-n viata ce nu am fost eu,
iar mie lasa-mi visul si ades
un zambet printre ierni de ne-nteles...
Trimiteți un comentariu