acest noiembrie stingher și trist
și-și picură melancolia gravă
pe un pian îndrăgostit de liszt!
duminica-și mai caută cuvinte
să te înduplece să mai rămâi,
se rup din mine frunze și se roagă
să-ți fie așternut și căpătâi.
ca-ntr-un descântec,ca-ntr-o albă vrajă
te caută prin toate ochii mei
iar tu,închis în cearcănele toamnei,
înveți să faci din lacrimi porumbei.
privește-l pe noiembrie în față,
nu-l întreba de ce-i stingher și trist,
cu degete de crizanteme albe
va mângâia tăcerile lui liszt!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu